luni, 9 decembrie 2019

Despre pensiile militare de stat

Despre pensiile militare de stat

Trei decizii ale CCR, recent publicate în Monitorul Oficial, răspund la critici de neconstituţionalitate privind calcularea pensiilor pentru militari,în temeiul Legii nr. 223/2015.Toate cele trei decizii privesc, în principal, art. 28, dar si alte dispoziţii din legea amintită, respectiv despre baza de calcul diferită aplicată la calcularea pensiilor pentru militari, faţă de sistemul aplicat la pensile civile. Prin această semnalare prezentăm, succint, principalele considerente pentru care CCR a respins criticile de neconstituţionalitate.
Decizia nr. 552/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 970 din 2 decembrie 2019
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28, art. 29 alin. (1) și (2), art. 30, art. 108 și art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate de dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (Monitorul Oficial nr. 923/2015). Dispozițiile criticate vizează baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (art. 28), determinarea cuantumului pensiei de serviciu [art. 29 alin. (1) și (2)], plafonarea cuantumului pensiei (art. 30), sporul acordat în cazul plății contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget (art. 108) și modul de valorificare a unor stagii de cotizare [art. 109 alin. (6)].
- Pretinsa discriminare a titularilor pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 față de alți titulari de pensii de serviciu. Pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii.
- Nevalorificarea vechimii suplimentare mai mare de 15 ani față de vechimea de 25 ani, contrar susținerii autorilor, nu poate avea, în niciun caz, semnificația unei exproprieri, așa cum această noțiune apare în art. 44 alin. (3) din Constituție.
- Este necesară diferențierea între cota de contribuție individuală la bugetul de stat, reglementată de art. 31 din Legea nr. 223/2015, stagiul de cotizare definit de art. 3 lit. i) din Legea nr. 223/2015 și contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, menționată în art. 108 din Legea nr. 223/2015. Legiuitorul permite valorificarea tuturor cele 3 tipuri de contribuții la recalcularea pensiilor prevăzută de art. 109 din Legea nr. 223/2015, în mod diferit, după cum urmează: contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget se valorifică, în temeiul art. 108 din Legea nr. 223/2015, prin acordarea unui spor, iar stagiile de cotizare se valorifică potrivit art. 109 alin. (5) și (6) din Legea nr. 223/2015.
- Sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale. Acestea nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale. Aceasta deoarece asigurările sociale funcționează pe baza principiilor mutualității și solidarității, iar asigurații beneficiază de drepturi de asigurări sociale, în condițiile prevăzute de lege și proporțional cu perioada de cotizare și cu contribuțiile plătite, pe întreaga perioadă în care sunt îndreptățiți să beneficieze de drepturile respective.
- Art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
Decizia nr. 497/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) și ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 974 din 4 decembrie 2019
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum au fost modificate de dispozițiile art. 40 pct. 6 din O.U.G. nr. 57/2015. În urma examinării criticilor de neconstituționalitate, se constată că este invocată și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4 din O.U.G. nr. 57/2015 care modifică prevederile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015.
Cuprinsul dispozițiilor legale care fac obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate este următorul:
- Art. 28 alin. (1) lit. e): “(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute [...] în care nu se includ: [...] e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;”;
- Art. 30: “Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28“.
- Natura unui anumit venit, respectiv salarială sau nu, nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să țină cont atunci când stabilește dacă respectivul venit intră sau nu în baza de calcul al pensiilor de serviciu.
- Neincluderea unor venituri de natură salarială în baza de calcul al pensiilor piloților militari.
● La baza acestei reglementări diferențiate, se află opțiunea legiuitorului potrivit căreia, din perspectiva modului de calcul al pensiei de serviciu, asemănările dintre personalul aeronautic din aviația militară și restul destinatarilor Legii nr. 223/2015 sunt mai relevante decât asemănările dintre personalul aeronautic din aviația militară și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă.
● Legiuitorul are o anumită marjă de apreciere a relevanței asemănărilor și deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept atunci când reglementează, în mod mai mult sau mai puțin diferit, regimul juridic al acestora.
● În plus, în măsura în care legiuitorul ar fi tratat într-o manieră cât mai asemănătoare pensiile de serviciu ale celor două categorii de piloți, s-ar fi ridicat problema tratamentului neuniform aplicat în cadrul categoriei pensionarilor militari. Tocmai de aceea soluția criticată de către autorul excepției nu are un caracter disproporționat și/sau vădit nejustificat care să depășească marja de apreciere a statului.
- Cota de 85% din baza de calcul.
● Opțiunea legiuitorului nu este de natură să conducă la discriminarea pensionarilor ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depășesc cota de 85% din baza lor calcul față de pensionarii ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) și a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depășesc cota de 85% din baza lor de calcul.
● Prin instituirea pragului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul nu a urmărit să trateze diferențiat cele două categorii de pensionari. Legiuitorul a urmărit, în mod nemijlocit, doar să plafoneze cuantumul maxim al pensiei militare de stat.
● Aceste considerente se aplică și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu.
Decizia nr. 553/2019 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e), art. 29 și art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 973 din 3 decembrie 2019.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 pct. 4 lit. e), pct. 5 și pct. 20 din O.U.G.nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, prin care a fost modificată și completată Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, se consideră că este încălcat și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind protecția proprietății.
- Excluderea primelor de parașutare din baza de calcul al pensiilor de serviciu. Ţine de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Achitarea sau nu a unei contribuții sociale aferente încasării unor astfel de prime nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să țină seama atunci când stabilește care sunt veniturile care intră în baza de calcul al pensiilor de serviciu.
- Cu respectarea principiului potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

Postat De Eugen Staicu In Jurisprudență

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu