Google+ Badge

miercuri, 29 noiembrie 2017

Plangere prealabila a SCMD impotriva Guvernului Romaniei

Nr. 1086/29.11.2017
Către,

                                MINISTERUL MUNCII SI JUSTITIEI SOCIALE
-          cu sediul in Bucuresti, str. Dem Dobrescu nr.2-4, sector 1, cod postal 010026 -

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare SCMD), cu sediul in Bucuresti, str. Bogota,  nr. 6, Sector 1, in temeiul dispozitiilor art. 28, alin (2) din Legea nr. 62/2011, privind dialogul social, in numele membrilor de sindicat, in temeiul Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata si completata ulterior, formulam prezenta

PLANGERE ADMINISTRATIVA PREALABILA

avand in vedere urmatoarele motive:

In temeiul art.29 pct.1 lit.b si art.108 din Legea nr.223/2015, sporul aferent de 3%, 6% sau 9% pentru contributia la Fondul pentru pensia suplimentara, instituita in 1967, trebuia sa se constituie intr-un adaos, adica practic o pensie privata "altceva decat pensia militara de stat" or, procentul pentru contributia la pensia suplimentara a fost inclus in baza de calcul, limitata la 85% din cuantumul pensiei, prin OUG 57/2015.

In practica asigurarilor sociale si a modului de calcul al pensiilor militare de stat, a pensiilor de serviciu sau oricare ar fi fost termenul utilizat de-a lungul ultimilor 50 ani pentru pensiile militarilor, componenta contributiei pensiei suplimentare, ca si componenta prevazuta de art.11 din Legea nr.80/1995, au fost prevazute ca un beneficiu suplimentar la pensie, cuantificat prin punctaj suplimentar, cuantum suplimentar procentual, dupa caz.

In consecinta, pensia cadrelor militare in rezerva si retragere a fost diminuata prin limitarea cuantumului pensiei la 85% si includerea contributiei pensiei suplimentare in baza de calcul.

Consideram ca, in mod corect, la cuantumul pensiei trebuiau adaugate, dupa stabilirea pragului maxim, atat contributia la pensia suplimentara cat si sporul prevazut de art.11 din Legea nr.80/1995.

In mod nejustificat, numai sporul prevazut de art.11 din Legea nr.80/1995 a fost adaugat la cuantumului pensiei, nu si procentul aferent contributiei la pensia suplimentara, ceea ce reprezinta pentru noi o paguba certa, respectiv un prejudiciu material asa cum este definit de dispozitiile art.2 (1) lit.s) din Legea nr.554/2004.

Consideram ca ne aflam in situatia prevazuta de dispozitiile art.2(1) lit.n) din Legea nr.554/2004 care defineste dreptul vatamat ca un drept fundamental prevazut de lege, careia i se aduce atingere printr-un act administrativ.

Adoptarea Legii nr.223/2015, cu modificarile existente nu poate constitui un temei care sa nege in substanta un drept prevazut de legiuitor in favoarea pensionarilor – contributia la pensia suplimentara , devenit cert si lichid odata cu incetarea raporturilor de serviciu.

Apreciem ca prezentei cauze ii devin aplicabile dispozitiile art.60 din Coventie, potrivit caruia „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”.

A nega dreptul si calculul contributiei la pensia suplimentara pensionarilor militari, a-l recunoaste numai pensionarilor civili, conduce la o incalcare flagranta a egalitatii in drepturi, garantata de art.16 alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor, fara privilegii sau discriminari, nimeni nefiind mai presus de lege. 

Faptul ca militarii in rezerva trebuie sa beneficieze exact de aceleasi drepturi de asigurari sociale, inclusiv indemnizatii necontributive, in aceleasi conditii ca si civilii este confirmat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.90/2005.

Invocam prin prezenta si OUG 82/2017 care dispune abrogarea art.31 alin.2 din Legea nr.223/2015, respectiv art.VIincepand cu 1 ianuarie 2018 cota de contributie individuala la bugetul de stat este egala cu cota de contributie de asigurari sociale prevazuta de art.138 lit. a din legea nr.227/2015. In fapt, OUG  nr.82/2017 schimba natura juridica a contributiei militarilor si politistilor la pensia privata (suplimentara)transformand-o, fara acordul acestora, in contributie individuala la bugetul de stat. Pe cale de consecinta, militarii si politistii vor plati de azi inainte, de 2 ori aceeasi contributie, odata la asigurari sociale si, a 2-a oara ca o donatie facuta guvernelor, fara ca cele 2 contributii sa se regaseasca in cuantumul pensiilor militare de stat. Drept urmare, inaintam prezenta plangere prealabila, prin Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Ministerul Apararii Nationale, impotriva numitilor semnatari:

1.      Lia Olguta Vasilescu, ministrul Muncii si Justitiei Sociale

2.      Mihai Fifor, ministrul Apararii Nationale

3.      Carmen Daniela Dan, ministrul Afacerilor Interne

4.      Ionut Misa, ministrul Finantelor Publice

5.      Mihai Tudose, premier si initiator
In drept, ne intemeiem prezenta pe dispozitiile art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, modificata prin Legea nr.76/2012, coroborate cu dispozitiile art.1 din Intaiul Protocol Aditional la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale ale Omului, in care Romania este parte, intrucat consideram ca toate cadrele militare in rezerva si in retragere au fost vatamate in drepturile patrimoniale cuvenite si garantate, ca urmare a modului de calcul al noilor Decizii de recalculare in temeiul Legii nr.223/2015, bazate pe prevederile OUG nr. 57/2015, OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 82/2017.
 
Presedintele S.C.M.D. 

miercuri, 8 noiembrie 2017

COMUNICAT DE PRESĂ

         
       ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
CASA DE PENSII SECTORIALĂ
-05.10.2017-
COMUNICAT DE PRESĂ
nr. 7 din 05.10.2017
În data de 05.10.2017, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a
efectuat plata diferențelor cuvenite ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor potrivit
prevederilor art. 109 alin. (1) şi ale art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, ce reprezintă diferenţe de pensie de
la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi
până la punerea în plată a pensiilor recalculate, în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea
nr. 6/2017 - Legea bugetului de stat pe anul 2017.
Astfel, un număr de 11.802 de pensionari urmează să primească, în cont sau prin
mandat poștal, după caz, drepturile bănești cuvenite.

Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale

vineri, 13 octombrie 2017

NU SUNTEM NESIMŢIŢI


- Să vedem cine sunt militarii nesimţiţi, colegii mei de generaţie şi pentru ce se fac ei vinovaţi de au primit aceste etichetări din partea unui guvern „corect”, „cinstit”, cu o „activitate economică super-eficientă”, campion în U.E., în competiţia luptei cu criza, deşi nu are nici o obligaţie în acest sens, aşa cum se preciza nu demult.
- Ce au făcut colegii mei în ultimii 40 – 50 de ani:
Ø Au participat la construirea celor mai mari obiective industriale ale ţării: combinatele siderurgice Galaţi şi Călăraşi, uzine şi fabrici în toată ţara care s-au privatizat după 1990. Unde sunt banii încasaţi din vânzarea lor ?
Ø Specialiştii armatei au fost marii ingineri şi maiştri constructori ai fabricilor de avioane Bacău, Ghimbav, Craiova, ai fabricilor de tehnică militară, armament şi muniţii, cu ale căror produse s-a plătit în mare măsură datoria externă, contractată de Ceauşescu, care a înţeles se vede, până şi el, că nu este prea avantajos să îndatorezi ţara ta. Cea mai mare parte a acestor obiective s-a privatizat. Cei care le stăpânesc sunt oamenii bogaţi ai României de azi, mulţi dintre ei aflaţi în structurile puterii. Pentru noi se pare că nu au mai rămas bani.
Ø Colegii mei din instituţiile de învăţământ superior ale armatei au pregătit specialişti pentru societate, inclusiv personalul specializat pentru aviaţia civilă şi marina comercială, între care pot fi enumeraţi şi căpitanii vapoarelor de cursă lungă.
Ø Militarii au fost printre cei mai importanţi proiectanţi şi constructori de nave militare şi civile, pe şantierele navale din Mangalia, Brăila, Giurgiu, Turnu Măgurele etc. Flotă nu mai avem, dar unde sunt banii, chiar nu a rămas nimic şi pentru pensiile noastre ?
Ø Sectorul transporturilor terestre, feroviare şi navale a reprezentat şi el un obiectiv al activităţii noastre. Să amintesc câteva obiective, pentru că văd că guvernanţii au uitat: Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre – Marea Neagră, Autostrada Bucureşti – Piteşti, toate aeroporturile din România, calea ferată în întregime militarizată. Aici şi-au chinuit anii tinereţii mulţi dintre colegii noştri, care se întreabă, dacă nu cumva greşesc că mai păstrează în memorie acele momente grele din viaţa lor, pentru care sunt dispreţuiţi astăzi.
Ø Munca forţată în mină, pe Valea Jiului, sau în Bazinul Motrului, care a măcinat tinereţea şi sănătatea multor colegi ai mei este normal să fie desconsiderată de actualii guvernanţi, pentru că militarii dacă nu erau „nesimţiţi” nu puteau munci acolo.
Ø Construcţia Palatului Parlamentului, a multor cartiere în Bucureşti şi în multe alte oraşe ale ţării, în care locuiesc mulţi din cetăţenii pe care guvernanţii încearcă să-i revolte împotriva concetăţenilor lor, militari în rezervă, reprezintă obiective cu care noi ne mândrim, deşi suntem desconsideraţi pentru aceasta de actualii guvernanţi.
Ø Construcţia sistemelor de irigaţii, distruse din inconştienţă după 1990, participarea timp de 6 luni pe an la campaniile agricole de vară şi de toamnă sunt fapte care ne incriminează.
Ø Atunci când a fost nevoie noi am fost primii care am sosit în sprijinul concetăţenilor noştri. Amintesc numai cutremurele, inundaţiile, înzăpezirile, salvarea oamenilor în situaţii dificile. Şi pentru aceasta ocupăm locul doi în aprecierea românilor, după biserica naţională.
- Militarii sunt oameni modeşti, nu vorbesc despre faptele lor, aşa cum trâmbiţează guvernanţii măreţele lor realizări care au adus România într-o situaţie grea.
Ø Realizările lor măreţe sunt pregnant relevate de clasamentul celor mai mari scăderi economice în UE în trimestrul IV/2009, faţă de trimestrul III, unde ne clasăm cu – 1,5%, pe un „onorant loc doi”, în urma Letoniei cu – 3,2%.
- De ce mai suntem nesimţiţi:
Ø Pentru că am asigurat victoria Revoluţiei în Decembrie 1989 şi drept recunoştinţă unii dintre colegii noştri care erau comandanţi de unităţi au făcut ani grei de puşcărie, deşi se consideră nevinovaţi. Şi atunci, ca şi astăzi, legile nu asigurau protecţia necesară militarilor pe timpul îndeplinirii misiunilor.
Ø Am autoreformat armata pentru intrarea României în NATO, reducând efectivele de la 320.000 de militari la 75.000 militari. Cea mai mare parte a colegilor noştri au fost obligaţi să treacă în rezervă, asigurându-li-se prin lege o pensie şi dreptul la muncă, inclusiv cumulul pensiei cu salariul. Guvernanţii actuali nu puteau lăsa nici aceste fapte bune nepedepsite şi au interzis cumulul pensiei cu salariul, iar acum se pregătesc să ne diminueze drastic pensiile. Aşa merită oamenii nesimţiţi.
Ø Noi am instruit zeci de contingente de tineri care astăzi reprezintă oamenii de bază ai societăţii româneşti. Mulţi dintre colegii noştri au lucrat în comandamentele NATO, au comandat unităţile armatei române care au participat la lupta antiteroristă în Angola, Irak, Afganistan, fosta Iugoslavie etc. Rezultatele muncii lor au fost apreciate şi incluse în bugetul realizărilor mandatului de comandantul forţelor armate în trecuta campanie prezidenţială.
- Proiectul legii pensiilor unice, în ce-i priveşte pe militari, este un atac perfid la unul din principiile de bază ale organizării şi funcţionării armatei – principiul unităţii de comandă şi acţiune –specificând după una din legile de bază ale „luptei de clasă” pe care o duc guvernanţii că vor fi afectate numai pensiile peste 3000 lei. Înţeleg că generalii şi coloneii care au planificat şi condus reforma armatei, elita militară deci, va avea pensii egale cu locotenenţii coloneii cu stagiu integral de muncă. Dumneavoastră credeţi aşa ceva, eu nu pot crede. Sunt sigur că vor fi recalculate toate pensiile militare, micşorate profund, iar dacă au câştigat puterea prin învrăjbirea diferitelor categorii de oameni, de ce să nu continue. Divide et impera este un principiu milenar al dominaţiei.
- Înţeleg foarte greu tăcerea Ministerului Apărării Naţionale. Nu mă refer la marea masă a militarilor, care respectă Constituţia, ci la conducere: ministrul apărării, secretarii de stat, şeful Statului Major General. Acest proiect de lege a produs frământări şi în armată. Generalii şi ofiţerii care vor ieşi la pensie în acest an, ori în anii domniei actualei guvernări vor avea acelaşi tratament. Prin Legea Nr. 346 din 21.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, această instituţie are obligaţia să apere interesele militarilor activi şi de rezervă. Tăcerea a indus această atitudine nedemnă a guvernanţilor faţă de armată.
- Nu pot să înţeleg nici vocea suavă a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi retragere, care se lasă foarte uşor convinsă de promisiuni deşarte.
- Se invocă principiul contributivităţii în calculul pensiilor militare. Militarii au plătit, conform legii, numai pensia suplimentară. Acum se încearcă calcule „virtuale”, departe de realitate, deoarece arhivele cu statele de plată şi de organizare a unităţilor nu se mai păstrează. Înţeleg că acest principiu este susţinut de domnul ministru Şeitan Mihai, pe care, din câte îmi aduc aminte, îl întâlneam pe şantierele de muncă patriotică a tineretului, unde lucra şi armata. Aceasta nu este ceva rău, aşa erau vremurile. Ce este condamnabil este faptul că domnul ministru ascunde acea perioadă din viaţa sa care nu este precizată în CV-ul publicat de minister. De ce spun asta, pentru că numai un om care se minte şi pe sine, care îşi ascunde o parte a biografiei este capabil să susţină asemenea monstruozităţi, pentru că poate deveni şantajabil şi oricând este un instrument al unei puteri oarbe.
- Se mai pune o problemă. În Legea nr.415/27.06.2002, privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se precizează că proiectele de acte normative iniţiate de Guvern referitoare la securitatea naţională, alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se avizează de către CSAT. Considerăm că acest proiect de lege trebuia analizat de CSAT şi ne interesează foarte mult decizia care se putea lua. Aveam posibilitatea de a analiza, astfel, onorabilitatea angajamentelor din campania electorală prezidenţială.
- În majoritatea statelor membre NATO şi UE – comunitate de care aparţinem şi graţie eforturilor şi sacrificiilor armatei –, salarizarea şi pensionarea personalului forţelor armate sunt reglementate prin legi sau norme specifice şi distincte. În unele state, în care există grile comune pentru personalul bugetar, ministerele apărării sunt abilitate să completeze aceste legi cu alte reglementări interne.
- Sunt argumente ce ne îndeamnă să continuăm lupta noastră dreaptă, dusă potrivit legilor statului român. Avem credinţa că vom învinge. Pentru că armata română niciodată nu a admis minciuna, abuzul, resemnarea şi laşitatea.
General de brigadă (r) Vasile Băeţ